Mituri ardeleniste (II): Regatul trăieşte pe seama Ardealului. S-o credeţi voi, mincinoşilor!

Scriam acum câţiva ani (mitologie … partea I) despre mitologia ardelenistă, unul dintre miturile cele mai persistente printre românii ardeleni fiind acela că restul ţării trăieşte pe spinarea lor.

În articolul din 2014 spre care am dat link mai sus, îmi exprimam surprinderea plăcută produsă de un articol al lui Aligică din Revista22, „Economia Romaniei interbelice: mit sau tabu?1. În acest articol, Aligică arată cu cifre cum, după unirea din 1918, evoluţia economică a României a fost nefavorabilă, decalajul de dezvoltare dintre România Mare în 1938 şi Occident (sau chiar Japonia) fiind mult mai mare decât acela dintre Vechiul Regat şi aceleaşi ţări în 1913 sau 1914. Asta deşi, conform miturilor cu care se hrăneşte făloşenia ardeleană, Regatul era mai sărac şi s-a îmbogăţit prin jefuirea Ardealului.

În ultimul timp am mai dat peste articole în acelaşi spirit.

Valentin Lazea, economist şef BNR, arăta la „Foreign Investors Summit” că:

„Contextul ultimilor 100 de ani este următorul: în 1913 România mică, deci fără Transilvania și Basarabia și provinciile ulterior alipite, România mică deci avea un PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare echivalent cu 67% din media europeană de atunci, conform profesorului Murgescu, care are a publicat extensiv pe această temă. În 1938 am pierdut o bună parte din această poziție. România mai avea 51% din media europeană, iar în anii comunismului, deși s-au încercat pași prin industrializarea forțată, prin încercarea de modernizare a economiei, a scăzut la 32%, tocmai pentru că economia comunistă are niște racile inerente, fundamentale, legate de nepromovarea inovației și nepermiterea spiritului antreprenorial. În 2000, după primii 10 ani de tranziție, scăzusem la 26% din media Uniunii Europene. Astăzi, mai precis la sfârșitul anului trecut, în 2016, PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare a ajuns din nou la 59% din media Uniunii Europene. Deci putem spune că după un secol România a revenit la același nivel de dezvoltare relativă față de celelalte țări”2

Prezentarea lui Lazea a avut loc în cadrul summitului menţionat în 31.10.2017 şi se poate descărca pdf-ul în engleză de aici. Cât o mai fi disponibil, că pe internet materialele au obiceiul să dispară şi nu aş vrea să-l descarc şi să-l postez că mi-e teamă de probleme de copyright.

Aşadar, în 1938, după ce noi, regăţenii, am jefuit zdravăn Ardealul, România Mare avea un PIB/locuitor de 51% din media europeană, în timp ce România mică – Vechiul Regat – avea un PIB/locuitor de 67% din media europeană în 1913!

Păi am trecut printr-un război mondial chipurile câştigat ca să ajungem mai săraci şi înjuraţi în ţara noastră de nişte îngâmfaţi de peste Carpaţi, care ne acuzau – culmea! – că îi jefuim deşi evident România Mare era „dodoloaţă” doar geografic, nu şi la buzunar. La buzunar, România Mică părea mai dodoloaţă în 1913, în comparaţie cu media europeană.

În altă parte, şi anume pe interesantul site analizeeconomice.ro, am găsit o analiză la nivelul anului 2015 privind PIB-ul pe regiuni istorice.

Cum mă şi aşteptam, cel mai mare PIB/locuitor nu era al Ardealului sau mai exact spus al fostelor teritorii ungureşti, numite în sens larg Transilvania. Cel mai mare PIB/locuitor este al Ţării Româneşti. Potrivit autorului, Ţara Românească era la ora aceea singura regiune istorică ce contribuia la PIB-ul României într-o proporţie mai mare decât ponderea populaţiei în total – 45% din populatie şi 54% din PIB.3

Calculele ardeleniste se bazează de obicei pe eliminarea din calcul a Bucureştiului – tocmai a urâţilor mitici. Căci miticii produc prea mult şi le strică basmul.

Dar Bucureştiul nu este insula zburătoare Laputa din ţara Balnibarbi. Bucureştiul este în Muntenia şi este capitala vechii Ţări Româneşti, formaţiunea statală în jurul căreia s-a coagulat Statul Român, fie că le place ardelenilor, fie că nu.

Am făcut şi eu la repezeală, în seara asta (08.12.2017), propriile calcule privind PIB-ul pe regiuni istorice în anul 2010, pe baza indicatorilor de statistică teritorială ediţia 2013 publicaţi pe site-ul Institutului National de Statistică. Ediţia e 2013 dar ultimele date sunt din 2010.

Materialul intitulat „Repere economice şi regionale: statistică teritorială. 2013” este în format pdf, dar are 470 de pagini şi nici nu ştiu dacă e voie să-l postez aici. Important este că la capitolul „Conturi naţionale – Produsul intern brut”, găsim PIB-ul din 2008, 2009 şi 2010 pe macroregiuni, regiuni şi judeţe4. Eu am calculat totalurile pe regiuni istorice pentru anul 2010.

Calculul a fost complicat de Regiunea Sud-Est, care cuprinde două judeţe din Moldova (Galaţi şi Vrancea) şi patru din Muntenia (Constanţa, Tulcea, Brăila, Buzău).

Structura PIB pe regiuni istorice mi-a ieşit aşa, pentru 2010:

Fostele teritorii ungureşti: 171.395,9 mii lei (32,73%)

Moldova: 72.379,3 mii lei (13,82%)

Ţara Românească: 279.261,4 mii lei (53,33%)

Extra-regiuni (platformă continentală, ambasade, etc.): 653,7 mii lei (0,12%)

Total: 523.690,3 mii lei.

Aşadar, nu doar că fostele teritorii ungureşti (Transilvania în sens larg, nu doar Ardealul) nu produceau împreună în 2010 mai mult decât vechea Ţară Românească. Ţara Românească producea singură 53% din PIB-ul total al ţării.

În felul acesta, am coroborat în mod independent datele de pe site-ul analizeeconomice.ro, care constată pentru 2015 practic aceeaşi pondere în PIB-ul României a Ţării Româneşti (54%).

Dar, cum zice americanu’: it gets better!

Sa eliminăm Bucureştiul din calcul.

Muntenia propriu-zisă fără Oltenia, fără Dobrogea şi fără Bucureşti (adică Regiunea Sud Muntenia, plus Brăila, Buzău şi Ilfov), realiza în 2010 un PIB mai mare decât Ardealul propriu zis, fără Banat, Crişana, Maramureş şi Satu Mare(adică Regiunea Centru plus Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Sălaj).

Muntenia propriu-zisă fără Bucureşti,  producea un PIB de 93.021,9 mii lei, faţă de 90.397 mii lei cât producea Ardealul propriu-zis.

Ţara Românească (adică Muntenia plus Oltenia şi Dobrogea) fără Bucureşti realiza în 2010 un PIB de 160.544,6 mii lei, doar cu 6,33% mai mic decât fostele teritorii ungureşti (Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, Satu Mare) (171.395,9 mii lei).

Dar, după cum am arătat, nu există niciun motiv real pentru a extrage Bucureştiul din Muntenia. În afară de acela că strică basmele ardeleniste.

Deci, aşa îi jupuiau miticii pe ardeleni în 2010.

_________________
1Dragoş Paul Aligică, Economia Romaniei interbelice: mit sau tabu? în: Revista22, 19.07.2011, < https://www.revista22.ro/font-colorblackeconomia-romanieibr-interbelice-mit-sau-tabufont-10951.html >, 08.12.2017
2Răzvan Marinescu, Am ajuns de unde am plecat. BNR: România, la același nivel economic ca acum 100 de ani în: Activenews.ro, 02.11.2017, <https://www.activenews.ro/economie-finante-banci/Am-ajuns-de-unde-am-plecat.-BNR-Romania-la-acelasi-nivel-economic-ca-acum-100-de-ani-147185>, 08.12.2017
3Cât au contribuit judeţele şi regiunile istorice la PIB în 2015 în: analizeeconomice.ro, 26.12.2015, <http://www.analizeeconomice.ro/2015/12/cu-cat-au-contribuit-judetele-si.html>, 08.12.2017
4Institutul Naţional de Statistică, Repere economice şi sociale regionale: Statistică teritorială. 2013 în: http://www.insse.ro, <http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Statistica%20teritoriala/Statistica%20teritoriala%202013.pdf>, 08.12.2017, p. 285

Reclame

3 responses to “Mituri ardeleniste (II): Regatul trăieşte pe seama Ardealului. S-o credeţi voi, mincinoşilor!

  1. Foarte bună analiza și dacă mai avem în vedere imensele pierderi avute de Regat în 1916-1918 de peste 800000 de morți, majoritatea industriei din Tara Românească și Dobrogea, apoi criza economică putem să explicăm de ce s-a ajuns la 51% din media europeana.Sabin Gherman și Lucian Boia, promotorii curentului, sunt doi mediocri intelectuali care s-au strecurat pe această nișă de piață. Unul profită la o televiziune locală, celălalt la cărțile pseudoistorice. Amândoi au grijă să evite orice confruntare reala pe teme economice, istorice, politice legate de așa-zisa exploatare a Ardealului de Regatul României.

    • Corect. Din păcate, de partea cealaltă a existat foarte puțină empatie, nu mai vorbim de apreciere, față de pierderile uriaşe ale Regatului în război.
      Azi, Țara Românească are o pondere de peste 50% în PIB-ul României în ciuda favorizării fostelor teritorii ungureşti de către investițiile occidentale, adesea pe criterii politice (reconstituirea vechiului spațiu economic austro-ungaro-german sub umbrela UE ) şi a unei terapii de şoc mai „şocante” în unele zone din Regat decât dincolo.

  2. Pingback: Minciuni „ardeleniste” « CER SI PAMANT ROMANESC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s